zece...scrisori cate Mosu'

Vin sarbatorile... nu vreau sa vina... ma simt "nepregatita"...Nu sunt pregatita sa-l petrec ...pe El. Cu colinde, brad incarcat de stelute colorate, cozonaci fierbinti si sarmale, cadouri multe si familia numeroasa pusa pe shotii...nu avem puterea sa mai facem asta. E greu, sa razi din suflet , cand acesta e rupt de neputinta...Nu il merit pe acest om....un om simplu, sincer si deschis. Pentru ca nu stiu sa-l fac fericit, am sa-l fac sa sufere... Este efectul reactivitatii , personalizat. Mor de ciuda ca nu am puterea sa ma concentrez destul asupra lui, ca ma las purtata de alte griji si sentimente obsesive. Mos Craciun, imi doresc sa-mi dai minte....mai mult decat anul trecut, sa-mi dai mie puterea de a-mi alege viitoul, in special viitorul meu....:(( nu vreau sa mai aleaga altii pt. mine...Ti-as spune ce-mi doresc...vreau sa fiu MARE....nu mai vreau sa cresc mica...vreau mai mult....si stii ce presupune acest lucru ca ...deh doar esti Moshu'... Vreau totodata armonie in jurul meu (ce ??? am voie sa-mi pun 2 dorinte, ca doar am facut mult bine in jurul meu in acest an...). Revin curand... am atatea cuvinte si pareri de rau, pt. anumite persoane (Dinule esti una dintre ele...) incat as scrie "minutinic", macar de-ar intelege unii...PUP U OM....

revenire

De multa vreme nu am scris. Aveam motive sa scriu, dar nu am avut timp. As vrea sa restrang toate acele posturi pe care as fi vrut sa le scriu la o simpla afirmatie: TE IUBESC! ...intr-un mod sincer, deschis, cum nu am mai facut-o vreodata in viata. Este vorba de o dorinta acutizata de a contempla un viitor alaturi de tine, de multumire de sine ca te-am gasit si esti asa cum trebuie (desi, poti mai mult), de recunostinta ca imi esti alaturi oricand te strig. Esti implinirea dorintei din noaptea de Revelion 08-09, cand am strigat din tot sufletul ca vreau sa ma simt iubita...Iti multumesc ca ai acceptat sa-ti petreci aceasta viata alaturi de mine.

ea e...

Floarea si apa

O floare smulsa din pamant, pusa intr-un pahar de apa,
Un suflet rupt dintr-o entitate lumeasca, lasat in neantz,
M-am rupt de sentimente dragi, lovita fiind de-o sapa,
Am hotarat subit sa platesc amintirilor c-un simplu sfantz.

Ghiveci de lut,apa calcaroasa,lumina difuza la un geam cochet
Caldura vine, incet dar sigur,plapand ramificatii incep a prinde,
Radacinile se infing adanc in cernoziomul cumparat discret,
Cu fiecare zi ce trece, ma simt copac...ma simt o planta vie.

Iubesc lumina ce-o sadesti in jurul meu,un curcubeu distins
Caldura sufletului tau mi-a aurit frunzele in prag de toamna,
Vreau sa ma plantezi in viata ta pe-ntregul camp pur si intins,
Sa prind culori, albine,doar eu si tu sa procream cu Luna-mama.

Un lan de flori multicolore,plapand se zburda in razele lui calde,
Sunt mici,firave,indoite de vantul cald al verii continentale,
Apa naturii le insenineaza in fiecare dimineata tulpinile crude,
E tatal lor, si te iubesc mai mult ca mi-ai redat vointa de procreare.

P.s. Suna mai poetic atunci cand o recita poetul insusi ;)

Vreau aripi....(nu de la KFC)

Schimbari

• Am realizat ca nimic nu este ceea ce pare...eu nu sunt o persoana banala, indoctrinata asa cum "ar trebui" sa fie femeia. Eu sunt altfel: am vicii, am fantezii, am nervi, am vise si sunt rea, dar in sensul bun. Nu vreau sa ma schimb. Nu vreau sa fiu altfel, pentru nimeni si nimic in aceasta viata. Vreau sa incerc gustul oricarei tentatie si nu mi se pare cinstit ca cineva sa incerce sa ma cenzureze. Nu vreau sa ma casatoresc, pentru ca prin acest act m-as subjuga, ar trebui sa tin cont si de parerea altcuiva atunci cand vreau sa iau o decizie sau vreau sa traiesc un eveniment. Vreau libertate! Consider ca sunt suficient de matura si cerebrala sa pot analiza si decide ce e bine si ce este rau (impropriu spus, cine oare a decis ce e bine si ce e rau?). Daca o activitate sau o persoana ma face sa ma simt bine, chiar daca este considerat de lumea banala un element "rau",....pt. mine este intruchiparea binelui. De ce oare lumea vrea sa ne ghidam dupa rutine, prejudecati si dogme "babesti". De ce unele persoane nu incearca , nu au curajul de a iesi de sub cuvantul mamei? Nu sunt suficient de puternici pentru a putea fi identificati drept persoane...sunt doar niste umbre. Si asa vor trai o viata!
• Cred ca este teribil de simplu dar fantastic de plictisitor sa fi TRAMVAI. Sa ai o cale pre-definita si sa iti anticipezi capatul (rutina curselor ciclice te invata).Poti aspira ca-n viitor sa devi METROU....degeaba; aceeasi soarta o ai. Ma amuz acum gandindu-ma ca exista pana si tramvaie revoltate...pe bune acum. Chiar acum cateva zile a deraiat un tramvai in Bucuresti. Pana si bucata aceea de fier se satura sa fie ghidat de o linie....probabil si-a dorit sa fie spontan, sa vada lumea....

Eu nu vreau sa ma schimb....lumea mea ma place asa cum sunt....si daca nu, e libera sa mearga pe linie pana la capat...eu imi voi continua drumul haotic, brownian. Sunt unica si imi place sa fiu asa, nu vreau sa ma mai opinteasca nimeni. In trecut cineva mi-a spus ca am un stil deranjant, ca gresesc spunand mereu ceea ce gandesc; si m-am schimbat; am gresit; sufletul meu agoniza; nu imi pasa de el....imi pasa de lume...dar nu era lumea mea; mi-am revenit si nu am sa ma mai schimb...ca sa nu ma mai doara sufletul.

Vis urat...

M-am trezit bulversata, ravasita, trista. Am avut un vis ciudat din care am aflat raspunsuri la o parte din miile de intrebari pe care mi le-am pus in ultima vreme. Sa fie oare adevarul, sau sunt refulari ale constiinei? Ciudat si complicat este creierul uman. Si asa o putere are asupra intregului corp...cand el are de-a face cu intrebari fara raspuns, se razbuna fie pe stomac, fie pe inima, chiar si pe saracele picioare...Mi-e rau, dar in adancul sufletului, mi-e bine....e mult mai bine asa...off si cat de bine dorm langa El. Abia astept acele cateva zile de concediu...

Rasarit de soare

...il vedeam des cand eram mica...ma prindea in apa si imi incalzea trupul plapand si energic. Parea un parinte ce venea sa ma priveasca, inotand, ma indemna sa-mi doresc sa fiu mai buna, si facusem parca, un pact : urma sa ne vedem in fiecare dimineata, sa ne privim reciproc de acolo unde ne simtim cel mai bine, fiecare in mediul lui. Ma simteam protejata, atunci cand il vedeam, apa devenea mai calda si lumina lui difuzata spectral in bazin imi dadea forta...am castigat toate concursurile atunci cand ma privea . De ceva vreme colaboram rar...o data pe an (sau poate mai des, daca sunt bani sa-l pot regasi pe litoral). Dar cu ce bucurie ne imbratisam in clipa revederii... mi-e prieten bun si mi-e dor de el... Uitasem de astfel de prieteni, uitasem ca trebuie sa mai traiesc si eu :), sa ma bucur de lucrurile care intr-adevar imi fac bine cand le revad. Am avut o copilarie plina...plina de prieteni...mi-e dor de copilarie! Candva poate am sa o retraiesc...macar prin ochii copilului plamadit din dragoste...
Multumesc pentru grija pe care mi-o porti, pentru vorbele frumoase, pentru flori, pentru ca ma iubesti asa cum o facea Soarele in copilarie!

o zi frumoasa.....

....asa ma simt si eu. Sentimentele de apartenenta sunt vinovate. E placut sa te simti iubit si sa incepi sa simti acelasi lucru pentru El. Ce efect interesant are acest drog intern, numit oxitocina. O stare de betie ma cuprinde in fiecare dimineata cand ma trezesc langa El. Cu fatza draguta, schimonosita de perna, parul ravasit si-un zambet languros incarcat de fericire...ma trezeste. Si il las sa o faca :). Stie ce-mi doresc si ma saruta pana deschid ochii, unde mai pui ca face o cafea cu gust de dragoste. Deci, se poate... Iti multumesc Destin ca mi L-ai oferit. Stiam ca merit o persoana buna, care sa ma pretuiasca si ocroteasca...

fara inspiratie...

Ma simt ciudat. Ma simt vinovata desi nu am facut si nu fac nimic rau. Defapt....e impropriu spus "ma simt", deoarece nu reusesc sa ma regasesc. Am intrat intr-o pasa dificila, nefondata...sunt o ciudata, o neinteleasa. El e ok...nu este perfect, nimeni nu este...dar parca nu vrea sa se mai straduiasca. Probabil a obosit. Il inteleg. Il vreau alaturi, vreau sa incercam sa ne decoperim impreuna, vreau sa aiba curajul sa-mi spuna cand gresesc si mai vreau sa-mi repare "steagul Jamaicai" :D. Sunt aidoma semaforului de pe Unitatii (15 secunde sunt haioasa, fericita~verde;240 secunde sunt trista, nervoasa, rece, apatica, neprietenoasa--citat din A.Roman~rosu). Sper sa revin cu dispozitii mai bune....te pup pufos

mi-e frica

Dupa cum era de asteptat, cum apuc sa spun cu voce tare ca sunt fericita, ceva rau se intampla. Va trebui sa ma operez....si cica doare; unde mai pui ca trebuie facuta si anestezie totala....uofff. Sunt suparata, nervoasa si ma doare capul. Pufos dragut, va trebui sa ma intelegi si sa ma sprijini si sa-mi suporti toate pornirile nervoase....asta daca vrei...sincer nu imi doresc sa-ti complic existenta...dar mi-e frica :(.

Si asa trece timpul...si-ntradevar le rezolva pe toate

Zambesc. De ceva vreme am un aer tamp. Sunt indragostita. Atunci cand realizezi ca meriti mai mult, te deprimi....doamne dar ce satisfactie ai atunci cand primesti ceea ce meriti! Am aflat totodata ca exista dragoste dupa o mare dragoste, ce-ar fii sa existe si viata dupa moarte?! E placut sa ai pe cineva alaturi, sa te inteleaga, sa-ti vorbeasca (chiar si pe o limba straina de a ta)...iar El, face toate astea... Mi-e atat de drag, incat l-as arata lumii intregi...dar totodata mi-e frica sa nu-l ranesc....e mult prea sensibil pentru aceasta lume, mult prea sensibil si pentru sufletul meu contagiat. Dar poate ca o sa am curajul rautacios de a-l face sa se simta iubit de mine, cu riscurile aferente...si poate am sa ma schimb, caci merita ;)

confuz printr-o mare de oameni

....asa se simte sufletul meu astazi. Sunt trista, singura, inselata si mi-e frig. Mi-as dori ca astazi sa ploua ca sa pot alerga. Degetele imi stau lipite de tastatura ca si cum ar vrea sa scrie romane, insa nu pot lega doua fraze. Se observa astfel o incoerenta atroce, o durere imensa ce ma invadeaza. Am vrut si inca vreau multe de la viata, dar nu mai am benzina. Voi fii puternica si imi voi reveni, sper ca acest lucru sa se petreaca curand. Mi-e foame...de dragoste. Si e inchis magazinul :). Sunt atat de speciala, incat sunt sigura ca merit totul de la viata....inclusiv sa fiu mintita. De ce sa nu preaiau si activele si pasivele sortii? Ce nu te omoara , te face mai puternic....sper sa nu ma omoare dorul ca sa devin o femeie puternica in dragoste :)). Buna gluma. Ma simt ca si cum as fii beata. Ma doare creierul....oare sufletul se afla in cap? Pe bune acum...exista vreo dovada cum ca sufletul omului se afla situat in piept? Gris cu lapte...yummy ce dulce e...gustul copilariei. Tot ea s-a gandit la mine :). Am sa ies diseara sa elaborez niste opere de arta: parc+ Nikon. Am sa incerc sa incarc apoi niste astfel de opere. Astazi o postez pe prima :); sugereaza deriva mea prin ape tulburi- cat de relevanta este, nu-mi vine sa cred ca este facuta cu mana mea ;)

In asteptarea vremurilor bune....

Pentru a satisface nelinistea curioaselor oitze, ma apuc sa scriu. Ca deobicei sunt la serviciu, plictisita, fara idei, si mai obosita decat ieri. Astept cu nerabdare excursia la Paris (pentru oile ratacite care au uitat, plec luni pe 30.03 si ma intorc vineri 03.04 :D).Sper sa fie o experienta placuta din care sa ma intorc mai vesela si cu mai mult chef de munca :P
As vrea sa scriu ceva interesant, din care sa reiasa cat sunt de isteata....dar clachez.
A fost ziua lui Cri duminica si ,ca niciodata , nu i-am luat cadou. De ce? Pentru ca nu am avut bani. Ce paradox....lucrezi la banca si nu ai bani :)); dar se pare ca doar in acest domeniu se intampla acest lucru, ca doar nu o sa existe gradinar fara legume, profesor fara cunostinte, medic fara sanatate :).
Cred ca imi doresc cu tot corpul un bebe, zic asta deoarece ma chinui sa slabesc dar burtica sta la locul ei ca si cum ar vrea sa se obisnuiasca in aceasta postura :). Ce frumos trebuie sa fie sa astepti un bebe! O privesc zilnic pe Luci si atunci cand ii intalnesc privirea constat ca ma privesc doua persoane, e atat de evident. Prin ochii ei se oglindeste o noua viata. Si e fericita.
Am sa ma las de fumat. O sa economisesc lunar aproximativ 250 Ron, asta inseamna ca in 3 luni am sa reusesc sa economisesc suficienti bani pentru un obiectiv Nikorr cu care o sa surprind opere de arta....yuppyyy! Abia astept.
Am un talmes-balmes in cap. Ideile se intrec, se rastoarna, se placheaza, se scufunda, se ascund....ma simt ca un retard. Cred ca sunt ametita din cauza dietei... Cata energie iti da o shaorma, sau o portie de 8 Crispy....numai gandul catre ele ma face sa zambesc.
Azi am mai primit o cerere in casatorie :) :D. Il cheama Mihai, e coleg de munca si probabil a glumit- dar daca a vorbit serios :))?!
Obisnuiesc sa citesc bloguri, dar parca ai frate ce citi, ce invata din ele....nu ca la altii :))
Dinule, ti-a zis cineva azi cat ii esti de draga? Simpatico, uite...ca sa ai tu ce citi cand stai degeaba pe la munca (adica 8 ore/zi, 5 zile/ sapt.), ma apuc sa scriu in blog. Sper sa reusesc sa postez zilnic si sa am suficienta inspiratie pentru posturi inteligente. Pe curand

Hop si eu....

Vorba proverbului "ce face omul , face si maimutza".....uite asa incep si eu cu blogger-eala. De ce postez? Am multe de spus dar nu ma asculta nimeni... (:-O prima paranteza de pe acest blog... dupa cum se observa am prostul obicei de a imprastia punctuletze de suspensie, asta ca sa va induc impresia ca mai am ceva de spus... :)) evident ca stau si ma gandesc cate 1 min la fiecare propozitie). Asa....plictiseala mare in domeniul bancar, asa ca in lipsa muncii am zis sa incerc sa ma expun cumva, sa va spun cate ceva despre mine desi sunt sigura ca pe Balenarina nu o intereseaza. Sa ma "expun" la figurat....sa va fac sa intelegeti de ce ma plictisesc, prin cuvinte bineinteles. N-am de lucru...vreau sa fotografiez, sa ascult muzica, sa ma joc Counter Strike si sa merg la munte. Dar nu am timp sa fac asta deoarece Cry ma taraste la film la Mall, bani nu am sa plec la munte(abia astept impreuna cu gashca-nu Luciana, ci intreaga echipa de nebune, sa luam salariul ca sa ne putem plati ratele). As vrea sa mai am chef sa citesc ...dar nici d'asta nu mai am. Odata compuneam si poezii, si-mi alungam plictiseala....dar acum plec la o tzigara ca ma amenintza cu moartea Nicushor si deh mai bine mor din cauza tzigarilor mai tarziu , decat acum la o varsta frageda :)).
Revin.
Dupa cum se observa...urmeaza sa scriu numai "balarii" .
De ce se intituleaza asa blog-ul? Pai asa pur si simplu, pentru ca numeroase au fost situatiile in care mi-am dorit sa fiu un copil ,fara responsabilitati, fara griji, fara bani. Drept urmare mi-am amenajat camera vesel, mi-am cumparat mocheta cu stradute si masinute, mi-am luat de la Ikea un super ceas....urias ca cel din gara, televizorul e mareeee - si toate acestea ca sa ma simt eu mica. In concluzie am o predilectie pentru tot ce e mare :D. Vreau sa scriu tampenii, toate gandurile ce-mi strabat rapid santurile creierului si poate candva cand voi reciti sa le pot utiliza.
Uofff ce interesanta a fost copilaria. Uram noaptea pentru ca trebuia sa intram in case si noi aveam atatea jocuri de incercat....acum abia o astept sa ma afund in liniste. Am incercat multe pana la aceasta varsta , nu regret nimic si zic ca asta e de bine. Un singur lucru ma face sa ma bucur ca am crescut- pot lua decizii fara sa cer acordul nimanui, cum s-ar zice am drept de semnatura :).
Aberez...luni e vorba sa incep cu gashka de nebune o cura (de remodelare corporala) caci grase nu suntem...dar ce putere tre sa avem sa practicam o abstinentza in grup cu atatea tentatzii si zile nashtere. 5 kg to go away...
Vreau sa ma dau cu sania, sa fac ingerashi in zapada si fotografii cu noul meu Nikon :D.
Si vine week-end-ul si (repet intentionat Nicule "si" ca sa sugerez nivelul ridicat de saturatie al plictiso-metrului) iar am sa ma plictisesc in casa.