ea e...

Floarea si apa

O floare smulsa din pamant, pusa intr-un pahar de apa,
Un suflet rupt dintr-o entitate lumeasca, lasat in neantz,
M-am rupt de sentimente dragi, lovita fiind de-o sapa,
Am hotarat subit sa platesc amintirilor c-un simplu sfantz.

Ghiveci de lut,apa calcaroasa,lumina difuza la un geam cochet
Caldura vine, incet dar sigur,plapand ramificatii incep a prinde,
Radacinile se infing adanc in cernoziomul cumparat discret,
Cu fiecare zi ce trece, ma simt copac...ma simt o planta vie.

Iubesc lumina ce-o sadesti in jurul meu,un curcubeu distins
Caldura sufletului tau mi-a aurit frunzele in prag de toamna,
Vreau sa ma plantezi in viata ta pe-ntregul camp pur si intins,
Sa prind culori, albine,doar eu si tu sa procream cu Luna-mama.

Un lan de flori multicolore,plapand se zburda in razele lui calde,
Sunt mici,firave,indoite de vantul cald al verii continentale,
Apa naturii le insenineaza in fiecare dimineata tulpinile crude,
E tatal lor, si te iubesc mai mult ca mi-ai redat vointa de procreare.

P.s. Suna mai poetic atunci cand o recita poetul insusi ;)